Belgia şi Franţa au probleme cu aplicarea legislaţiei europene cu privire la numărul unic de urgenţă, 112. De ce în cazul lor Comisia Europeană nu a făcut nimic, iar în cel al României a iniţiat procedura de infringement? Prin aceeaşi procedură au trecut şi alte state estice.

E o întrebare simplă. Motivul pentru care am candidat la europarlamentare şi mă bucur că am obţinut un loc este că noi, eurodeputaţii, putem să o adresăm Comisiei Europene. Vă voi ţine la curent cu răspunsul.

Am văzut o referire pe internet, în presa românească, la 112 şi procedura de infringement (încălcare a cerinţelor) iniţiată de Bruxelles în privinţa României, dată fiind funcţionarea defectuoasă a numărului. Este vorba de o problemă europeană, fiindcă cerinţele europene sunt numeroase şi precise, iar problemele de infrastructură şi parteneri pentru implementare sunt diferite de la o ţară sau alta. Prin această procedură au trecut, în acest an, Bulgaria, Estonia, Grecia, Cipru şi Portugalia. Probleme mai mari, asupra cărora nu voi insista, au Polonia şi Letonia. Singurele care stau bine sunt ţările nordice, unde cerinţele sunt îndeplinite de prin 2006.

La noi, există o dificultate legată de localizarea apelului prin 112. Pont pentru ziarişti: căutaţi cheia problemei în negocierile dintre părţile implicate în localizare. Am o informaţie în acest sens, dar nu pot să o dau public, pentru că ea trebuie verificată înainte. Sunaţi la press officerul meu, Cristi (contacte la butonul “Press Room”), pentru că el vă va putea spune în particular despre ce e vorba, cu rugămintea să vă documentaţi mai departe. Continue reading »

După numărarea a 99,99% din voturile de la scrutinul de duminică, rezultatele sunt următoarele: PD – 28,81%, PSD – 23,11%, PNL – 13,44%, PLD – 7,78%, UDMR – 5,52%, PNG – 4,85%, PRM – 4,15%, Laszlo Tokes – 3,44%, PC – 2,93%, PIN – 2,43%, PNTCD – 1,38%, Partida Romilor – 1,14%, Alianţa Socialistă 0,55%, Partidul Verde – 0,38%. Potrivit acestor rezultate, doar cinci partide vor avea reprezentanţi în Parlamentul European: PD, PSD, PNL, PLD şi UDMR. De asemenea şi candidatul independent Laszlo Tokes a prins un loc în Parlamentul European. Prezenţa la vot la euroalegeri a fost de 29,46%. Având în vedere procentele şi redistribuirea voturilor obţinute de partidele care nu au reuşit să treacă pragul electoral, cel mai probabil lista finală a europarlamentarilor români este următoarea: Continue reading »

PNL a obţinut peste 15 procente la alegerile europarlamentare, ceea ce înseamnă că după numărătoare voi fi confirmată ca eurodeputat. Este un scor care ne onorează şi în acelaşi timp ne obligă. Dacă v-a interesat ceea ce am scris aici, timp de o lună, dacă am polemizat pe idei şi nu pe oameni, dacă lucrurile pe care le-am scris v-au făcut să mă votaţi – pe mine şi lista PNL -, nu-mi rămâne decât să vă mulţumesc încă o dată. Se vede că nu am greşit crezând în voi şi îndemnându-vă să credeţi nu în mine, ci CU mine.

Trei motive de bucurie mai mult sau mai puţin personale:

• În Parlamentul Europei intră partide cu experienţă politică şi care se vor adapta uşor regulilor destul de stricte ale jocului de la Bruxelles şi Strasbourg. Voi avea colegi de partid, dar şi adversari alături de care mă voi simţi confortabil din punctul de vedere al modului cum ne vor privi ceilalţi europarlamentari.
• Prezenţa la urne de peste 27% (posibil în jur de 30%, fiindcă în momentul ăsta avem doar date de la ora 19.00) ne situează pe locul al doilea în topul ţărilor estice, Continue reading »

Prin linkul generat de blogul Dorinei Guţu (apărut aici, în subsol), am aflat de întrebările foarte precise şi provocatoare (în sens bun) ale d-lui Bogdan Manolea, lansate aici, la adresa mea, dar şi a altor politicieni. Pentru mine, sunt tot atâtea teme de documentare, fiindcă e vorba de domenii în care am lucrat mai puţin până acum. Îmi face plăcere modul cum Bogdan Manolea m-a pus la treabă, fiindcă exact de astfel de subiecte precise doresc şi eu să mă ocup. Am trimis aşadar la documentare toate chestiunile asupra cărora domnia-sa doreşte să obţină un răspuns. Iată câteva comentarii provizorii, urmând să revenim asupra subiectelor pe măsură ce le documentez şi îmi formez o opinie mai clară:

1. Transmisia neliniară pe internet (video sharing). În principiu, consider comunicarea de internet la fel de validă – şi deci la fel de liberă şi în acelaşi timp responsabilă – ca şi televiziunea sau presa scrisă. Prin urmare, am tendinţa să consider că tratamentul trebuie să fie egal. Nu am în momentul de faţă la îndemână prevederile pentru serviciile neliniare, dar principiul ar putea fi aplicat şi la ele, dacă nu e vorba de o anume specificitate.

Există totuşi o problemă care se leagă de statutul publicităţii şi al comunicărilor promoţionale pe internet. Continue reading »