De ce avem nevoie de CNSAS

Nu scriu aici despre chestiuni legate de politică internă, dar ceea ce s-a întâmplat zilele trecute cu CNSAS nu poate fi trecut cu vederea. O tranziţie ca a României nu poate exista fără instituţii care să reconstituie într-un fel sau altul, cu uneltele omului de ştiinţă, trecutul comunist. O parte din acesta o reprezintă şi fosta Securitate, cu atributele ei de instituţie represivă, la fel ca şi dosarele a milioane de români pe care le-a întocmit aceasta.

Chestiunea “certificatului de poliţie politică” este mai spinoasă, formula şi rezultatele ei au fost contestate şi în trecut, fiindcă Legea CNSAS a fost rezultatul unui compromis, după cum se ştie – după forma mai intransigentă propusă de Constantin Ticu Dumitrescu. Uneori, compromisul înseamnă şi abdicarea de la o anumită coerenţă conceptuală în tratarea unei probleme, aşa cum a fost şi cazul funcţionării CNSAS. Acum, însă, odată ce Curtea Constituţională a declarat ca neconstituţionale mai multe articole ale legii, făcând foarte problematică existenţa CNSAS, se vede că şi acel compromis era preferabil.

Nu contest în nici un caz competenţa tehnică a Curţii Constituţionale de a stabili neconcordanţa cu legea fundamentală a unor articole din actul normativ pe baza căruia s-a înfiinţat şi funcţionează CNSAS, dar problema de fond e alta. Am încredere în oamenii politici din ţară că vor găsi o soluţie pentru continuarea activităţii CNSAS, sub o formă sau alta. Am spus şi în alte locuri că problema ideologică fundamentală a României este raportarea la comunism, care a însemnat răul absolut pentru mulţi, dar şi un relativ mai bine pentru o anumită parte a populaţiei. Nu mă refer la marii profitori şi la sceleraţi, ci la micile avantaje nesustenabile pe termen lung de care se plâng astăzi unii oameni trecuţi de prima tinereţe. Sfârşitul tranziţiei înseamnă şi limpezirea acestei probleme. Un loc comun al judecăţilor istorice e acela că ţările care nu-şi cunosc trecutul sunt condamnate să-l repete. Iar asta nu înseamnă nici vânătoare de vrăjitoare şi nici manevrarea dosarelor ca armă politică.