In the telecom sector, Mrs Valean believes that the focus should be set on financing those services that create demand for broadband thereby creating even more pressure and commercial cases for private investments. Financing European digital services infrastructure, core service platforms, generic services should therefore represent our strategic choice.

Overall, every single spending should be evaluated on basis of clear criteria taking into account the European added value, the efficiency and the leverage effect, she said. Because markets generally tend to react negatively to unclear statements she believes that creating an unclear funding mechanism should be avoided.

Adina Valean also clearly stated that she would defend wholeheartedly the CEF´s 50 billion euros budget proposed by the Commission to build and modernise Europe´s telecom, energy and transport infrastructures during the negotiations on the Multi-annual Financial Framework. In times of austerity, Europe needs to be given means for economic recovery and growth, this is why the CEF as growth instrument should remain a European priority.

ECTA Regulatory Conference 2012 Session 3: Taxpayers financing broadband

http://www.ectaportal.com/regulatory2012/Agenda/Conference-Day-2/

Background information:

The Connecting Europe Facility is the financing instrument for the Transeuropean Networks for Transport, Energy and Telecommunications. For the new financing period, the Commission has proposed to allocate € 50 bn – out of which € 31.6 bn for transport infrastructure (including € 10 bn ring fenced from the Cohesion fund), € 9.1 bn for Energy and € 9.2 bn for telecommunications. This is a new approach placing all three TEN sectors under one single financing umbrella which is centrally managed by the Commission. The Commission thereby hopes to create some synergies between the three sectors.

Europarlamentarul român și-a exp

rimat speranța că se vor lua toate măsurile posibile ca fondurile pentru cercetare să nu rămână concentrate în țările sau regiunile mai dezvoltate ci să se țină cont și de cele aflate în curs de dezvoltare.

Mai jos va prezentăm, în original, atât întrebarea europarlamentarului cât și răspunsul comisarului:

Organizată de către Forumul pentru Automobil și Societate, dezbaterea a adus la

aceeași masă reprezentanți ai Comisiei Europene, deputați europeni și reprezentanți ai ramurilor de cercetare ale unor producători de automobile.

Discuțiile s-au plasat în cadrul Orizont 2020 – instrumentul oficial prin care se pune în aplicare inițiativa Europa 2020 ce vizează asigurarea competitivității globale a Europei. Mai trebuie știut că Orizont 2020 se derulează în perioada 2014-2020 și are un buget proiectat de 80 miliarde de euro folosit pentru cercetare și inovație, parte a efortului de a impulsiona creșterea economică și, implicit, de a crea locuri de muncă în Europa.

Azi s-a vorbit despre locul și rolul industriei producătoare de mașini și mai ales a ramurii legate de cercetare în cadrul Orizont 2020. Cuvântul de bază a fost inovație în condițiile în care inovația este motorul competvitatii. Pe lângă investițiile proprii marii producători de automobile au nevoie de fonduri structurale pentru a putea derula proiecte comune de cercetare iar Orizont 2020 este cadrul perfect pentru finanțarea acestora.

Thomas Schoenenber (Vice-Președinte al Diviziei de cercetare și dezvoltare la Bosch) sau Remi Bastien (Vice-Președinte al Diviziei de cercetare, studii avansate și materiale de la Renault și Președinte EUCAR) au subliniat în intervențiile lor importanța cercetării în domeniul transportului rutier și nevoia implicării financiare europene în acest domeniu.

Ca să folosesc o alegorie, Orizont 2020 este ca un automobil iar inovația în orice domeniu (cu atât mai mult în domeniul automobilistic) reprezintă roțile cu care acest automobil merge.

Raportul Vălean vine în sp

rijinul rezolvării active şi rapide a problemelor cu care se confruntă cetăţeanul european în Uniune. Toate exemplele sunt preluate din petiţiile primite de la cetăţeni europeni: încălcarea dreptului la liberă circulaţie şi şedere, nerecunoaşterea unor documente oficiale cum ar fi certificatele de naştere sau căsătorie, diplomele, discriminări pe motive de handicap, de apartenenţă etnică, religioasă sau de orientare sexuală

Europarlamentarul ALDE, Adina Ioana Vălean (PNL, România), Raportorul PE şi membru al Comisiei pentru petiţii subliniază:

“Deşi unele progrese au fost realizate, ca urmare a adoptării raportului meu referitor la aplicarea Directivei privind libera circulaţie, precum şi publicarea liniilor directoare ale Comisiei pentru punerea în aplicare a Directivei privind libera circulaţie, numeroase petitii stau mărturie a faptului că există încă multe probleme referitoare la punerea în aplicare a directivei. Mai exact 25% din numărul total de petiţii primite în ultimii 3 ani se refera la acest subiect.

Raportul votat azi se bazeaza pe petiţii primite de la cetăţeni care ne-au transmis preocuparile si ingrijorarile lor asteptandu-se ca Parlamentul European sa le protejeze drepturile garantate in tratat. Votul de azi este foarte important. Drepturile obtinute de cetatenii nostri trebuie sa fie respectate indiferent de apartenenta geopolitica si sociala.”

Bruxelles, 29 martie 2012

Raportul Adinei Valean pe cetăţenia europeană a fost adoptat pe 28 februarie în Comisia de Petiţii a Parlamentului European.

Rapor

tul Vălean vine în sprijinul rezolvării active şi rapide a problemelor cu care se confruntă cetăţeanul european în Uniune. Toate exemplele sunt preluate din petiţiile primite de la cetăţeni europeni: încălcarea dreptului la liberă circulaţie şi şedere, nerecunoaşterea unor documente oficiale cum ar fi certificatele de naştere sau căsătorie, diplomele, discriminări pe motive de handicap, de apartenenţă etnică, religioasă sau de orientare sexuală “Cetăţenia europeană arată bine pe hârtie, însă dacă nu se iau măsuri acolo rămâne.

Dacă ar fi să luăm doar dreptul la liberă circulaţie, constatăm că la atâţia ani de la adoptare încă sunt probleme în aplicarea lui. Peste 25% din petiţii s-au referit la încălcarea acestui drept.Cetăţenia europeană nu ar trebui să aibă culoare politică sau naţionalitate. Deocamdată din petiţii rezultă un singur lucru: în loc să aprofundăm cetăţenia creştem numărul obstacolelor, ridicăm tot mai multe bariere.” a spus Adina Vălean după adoptarea raportului.

Ultima plafonare a prețuri

lor a avut loc în iulie 2009 în urmă raportului Vălean. Tarifele (care pentru prima data includeau și serviciile de roaming pentru SMS și date) au scăzut atunci, însă, în raportul ei, Adina Vălean cerea o abordare structurală a acestor servicii (adică găsirea de mecanisme pentru încurajarea concurenței și scăderea prețurilor în mod natural).

Cum în 30 iunie 2012 expiră acordul de plafonare, în sprijinul adoptării unui nou regulament, Comisia Europeană propune abordarea structurală. Asta înseamnă separarea serviciilor de roaming de cele de telefonie mobilă, ceea ce transformă roamingul într-un business aparte. Astfel că ar putea deveni posibil pentru un consumator să beneficieze de două contracte, unul pentru telefonie mobilă și celalat pentru roaming, fiecare cu alt operator prezent pe piața locală.

Paleta de opțiuni ar deveni astfel mult mai variată însă clientul va trebui să caute în funcție de propriul consum operatorul care să-i împlinească așteptările și nevoile de comunicare. Acest lucru presupune permiterea accesului pe piața locală și a altor operatori (chiar și a unor rețele mobile virtuale).

Adina Vălean care conduce dosarul de roaming din partea grupului ALDE din Parlamentul European a venit în completarea acestei abordări cu două idei care au găsit sutinere din partea Comisiei Europene.

Prima ar fi opțiunea operatorilor de telefonie mobilă de a nu oferi serviciul de separare dacă reușesc să coboare prețurile la roaming la nivelul prețurilor practicate local.

Cea de-a două se referă la navigarea pe internet în roaming: “Din 2009 încoace tehnologia a evoluat atât de mult, au apărut nenumărate aparate care permit conectarea la internet astfel încât nu mai putem neglija un aspect al roamingului care în 2009 era trecut cu vederea: transferul de date. Utilizatorii ar trebui să poată să se folosească de rețelele de telefonie mobilă din țările comunitare în care călătoresc cum se folosesc azi de rețelele wireless, adică, contra unei taxe să poată intra și naviga pe internet printr-un operator local la prețuri locale”, a spus Vălean.

Noua scădere de prețuri la roaming va intra în vigoare, dacă trece de votul Parlamentului European, în iulie 2012. Iar propunerile privind separarea serviciilor de roaming din 2014 concomitent cu o noua scădere a prețurilor.

COMUNICAT DE PRESA

n afaceri cu statul. El se luptă pentru asigurarea de fonduri pentru serviciile de stat. Asta înseamnă să ai vocația serviciului public, lucru pe care oamenii politici din România îl înțeleg foarte greu. În cazul doctorului Arafat se aplică cel mai bine zicala “Nu funcția face pe om”. El a construit ceva din vocație și nu pentru bani sau faimă.

În calitate de ambasador al numărului de urgență 112 pentru România și de colaborator al doctorului Arafat pe această temă țin doar să reamintesc opiniei publice că ceea ce a făcut pentru România e cunoscut și apreciat la nivel internațional și că înlăturarea lui, simplă și rapidă, ca a unui funcționar public oarecare, nu ne face cinste la niciun nivel și din orice punct de vedere am privi-o. Am reușit încă o data să arătăm cât suntem de înțelepți, chibzuiți și preocupați de viitorul țării.

Am reușit să reparăm ceva ce nu era stricat. E o performanță! Ca de fiecare data noi ne pricepem mai bine decât specialiștii. “

Comunicat de presa

Bruxelles, 11.01.12

Adina Valean, europarlamentar PNL este vicepresedinta grupului ALDE in Parlamentul European si Ambasador pentru Romania al numarului de urgenta 112

Adina-Ioana Vălean – Parlamentar European ALDE (PNL, Romania):

“In domeniul infrastructurii energetice avem nevoie de o singura retea, o singura piata, dar cu intrari multiple, pentru a s

ecuriza furnizarea cu energie, si pentru a asigura preturi mici si competitivitatea economiei europene. “

“Connecting Europe” un pas important pentru modernizarea infrastructurii europene

Comisia Europeana a publicat astăzi pachetul “Connecting Europe”, compus din propuneri pentru dezvoltarea rețelelor integrate ale infrastructurii europene in domeniul transporturilor, energetic si al tehnologiei informației. Pachetul include si o propunere pentru lansarea fazei pilot a Inițiativei Obligațiunilor de Proiect Europa 2020 (Europe 2020 Project Bond Initiative). Totodată, acest pachet reafirma angajamentele asumate prin Cadrul Financiar Multianual prezentat de Comisie in Iunie 2011.

Adina-Ioana Vălean a prezidat seria conferințelor organizate de Grupul ALDE, cu titlul “Putem Finanța Infrastructura Europei ?”, care au avut ca tema asigurarea fondurilor din sectorul privat, necesare investițiilor in energie. In consecința rolul Uniunii Europene este de a adopta politici energetice stabile si corecte in care investițiile pe termen lung sa găsească un cadru propice dezvoltării. Accelerarea procedurilor necesare emiterii permiselor este importanta, însa in același timp trebuie finalizate reglementările tehnice care sa permită un flux neîngrădit al electricității si gazului peste granițe.

Adina-Ioana Vălean – Parlamentar European ALDE (PNL, Romania), declara:

In domeniul infrastructurii energetice avem nevoie de o singura rețea, o singura piața dar cu intrări multiple, pentru a securiza furnizareacu energie, si pentru a asigura preturi mici si competitivitatea economiei europene. De aceea propunerile Comisiei sunt o schimbare binevenita de la un discurs monopolizat de datorii, tăieri si falimente suverane. Aceasta este o zona in care bugetul Uniunii Europene poate aduce o valoare adăugata reala. Daca nu investim in rețele energetice moderne, vom plăti prețul in viitor: facturi mai mari la energie, emisii ridicate de carbon, “pene” de curent si fluctuații in furnizarea energiei, competitivitate scăzuta si locuri de munca mai puține. Finanțarea publica prin granturi sau prin obligațiuni de proiect nu trebuie sa distorsioneze piața ci sa se concentreze pe acele proiecte care întăresc securitatea furnizării energiei, care facilitează integrarea regenerabilelor si promovează inovațiile.

Pentru mai multe detalii legate de Conferința ALDE. “Putem Finanța Infrastructura Europei ?” accesați următorul link:

http://www.alde.eu/event-seminar/events-details/article/can-we-finance-europes-major-infrastructures-37611/

frastructurii de transport si modalitatile de extindere a conexiunilor cu state terte din vecinatatea Uniunii Europene.

După mai multe decenii de progres lent în interconectarea infrastructurii energetice și de transport a Europei, Uniunea Europeană include acest domeniu în cadrul priorităților pentru anul 2020. Necesitățile de finanțare pentru asemenea investiții sunt însă uriașe – 200 miliarde de Euro pentru rețelele energetice și 540 miliarde de Euro pentru transport. O mare parte din aceste fonduri va veni din surse private, dar Uniunea Europeana are un rol important în a asigura un cadru legislativ adecvat si stabil precum și în a asigura suportul financiar necesar. Obligatiunile de proiect precum si cadrul financiar multianual 2014-2020 ce contine si o noua masura: Connecting Europe Facility sunt temele analizate in aceasta conferinta.

Evenimentul anticipeaza Comunicarea din partea Comisiei Europene pe tema infrastructurii energetice, care va fi publicata pe 19 octombrie a.c.

La conferinta au participat Comisarul European pentru Energie, Gunther Oettinger, fostul coordonator TEN-E, Mario Monti, vice-ministrul polonez pentru infrastructura, R. Stepien, precum si reprezentanti ai Macquarie Infrastructure si ai Agentiei de rating Moody’s.

Cunoscuta fiind importanta dezvoltarii infrastructurii pentru intreaga economie dar si pentru fiecare dintre cetatenii europeni, suntem interesati de propunerile si contributiile dvs., pe care le puteti posta aici sau trimite pe urmatoarea adresa de mail: adinaioana.valean-office@europarl.europa.eu